Prima Pagina Orasul Ungheni Obiective Turistice
Obiective Turistice Imprimare Email

Înzestrat cu un bogat potenţial turistic, definit de marea varietate a elementelor cadrului natural, judeţul Mureş se înscrie între zonele de mare atractivitate pe plan intern şi internaţional, iar oraşul Ungheni are toate premizele unei dezvoltări prospere în domeniul turismului, prin crearea identităţii turistice, reabilitarea obiectivelor turistice din localitate, exploatarea resurselor naturale existente (obiective de patrimoniu local) şi abordarea unei strategii de marketing complexe.

În oraşul Ungheni există mai multe obiective turistice de tip istoric:
- Situl arheologic de la Moreşti, sat Moreşti;
- Necropolă din epoca medievală din secolul XII, sat Moreşti;
- Aşezare din epoca romană din secolul II-III, sat Moreşti;
- Situl arheologic „Podei sau Cetăţuia”, sat Moreşti;
- Aşezare fortificată „Podei sau Cetăţuia” din secolul XI-XII, sat Moreşti;
- Aşezare fortificată „Podei sau Cetăţuia” din secolul V-VI, sat Moreşti;
- Aşezare din epoca migraţiilor, sat Moreşti;
- Aşezare rurală din secolul III, sat Moreşti;
- Necropolă din epocă romană din secolul II-III, sat Moreşti;
- Aşezări din epoca bronzului, bronzului târziu, neoliticului şi eneoliticului, sat Moreşti;
- Aşezare din secolul VI din epoca postromană, sat Vidrasău;
- Biserica din lemn „Sf. Arhanghel”, anul 1726, sat Cerghizel.

Aceste obiective turistice reprezintă o reală atractivitate turistică pentru oraşul Ungheni, iar obiectivele ar trebui păstrate într-o stare cât mai bună şi deschise pentru potenţialii turişti autohtoni şi din străinătate.


În oraşul Ungheni există 8 biserici: 3 biserici ortodoxe, 2 biserici reformate, o mănăstire, o biserică catolică şi o biserică greco-catolică.
Una din cele mai importante biserici este biserica Sfanta Treime, care are o lungime de 25 de metri pe 8 metri lăţime şi o înălţime până la vârful Sfintei Cruci de 20 de metri. La începuturile sale, această parohie era un protopopiat şi făcea parte din districtul Mureşului, comitatul Mureş-Turda. Prima atestare documentară a existenţei sale s-a înregistrat în anul 1322, când satul Ungheni apare în listele dijmelor din Regatul Austro-Ungar. În 1750, se înregistrează o altă menţiune despre existenţa în acestă localitate a unei parohii prin biserica din lemn a unui preot şi a unui cator, fără a fi precizate numele lor. În următorii ani sunt menţionaţi mai mulţi preoţi la această parohie, cum ar fi preotul Irimie, preotul Popa Simion. Biserica cu numele de astăzi s-a construit în anul 1858. La 10 ani după arderea bisericii vechi din lemn, a fost ridicată o biserică din cărămidă cu hramul Sfânta Treime. În toamna anului 2008, după terminarea iconostasului şi a picturilor interioare la data de 7 septembrie, Arhiepiscolul Major al Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolică a consacrat şi sfinţit noua biserică Greco-Catolică. În prezent, comunitatea Greco-Catolică din Ungheni este pastorită de preotul paroh Lucian Dudaş, având ca şi coratori pe Victor Poptamaş, Dumitru Pop, Ioan Batoş şi Octavian Tămăşoiu.

Începutul creştinismului în localitatea Ungheni datează din anul 1332, când a fost pentru prima dată menţionată documentar existenţa unui preot creştin ortodox. T. Popa, în monografia oraşului Târgu Mureş, apărută în anul 1832, consemnează faptul că la 12 decembrie 1784 este reţinut şi anchetat protopopul de Nirăştău (Ungheni), preotul Popa, ca bănuit a face propagandă pentru răscoala Horea, Cloşa şi Crişan. În timpul mişcărilor de la 1848, biserica parohială din lemn este incendiată, iar comunitatea locală a zidit o nouă biserică din cărămidă. Până la desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către comunişti, în Ungheni datează, în paralel, două comunităţi, una ortodoxă şi alta greco-catolică. În anul 1948 comunitatea ortodoxă era mult mai mică decât cea greco-catolică şi număra 25 de familii, ce se adunau la slujbă în şcoala localităţii. Odată cu desfiinţarea cultului greco-catolic, credincioşiii acestui cult s-au alipit treptat de comunitatea ortodoxă existentă, formând o singură comunitate. În aceste condiţii credincioşii care au aparţinut cultului greco-catolic au dus cu ei şi averea pe care o deţineau şi pe care au folosit-o în continuare. În urma politicii de colonizare dusă de regimul comunist în anii ´80, numărul credincioşilor creşte, iar prin anul 1990 se pune problema ridicării unei noi biserici în locul celei vechi. În 2009, comunitatea ortodoxă se împarte în două parohii: Parohia I cu 989 de credincioşi şi Parohia II cu 1.150 credincioşi.
Un adevărat obiectiv turistic local este Mănăstirea Recea, mănăstire înfiinţată în anul 1992, cu hramul „Sfinţii Ierarhi Martiri Ilie Iorest şi Sava”. Arhitectura ansamblului monahal de la Recea are un caracter rustic românesc, preluând canoanele arhitecturale ale mănăstirilor din zona subcarpatică a Munteniei şi ale celor din centrul şi nordul Moldovei, cu influenţe bizantine şi brâncoveneşti. Centrul de greutate al complexului monahal este biserica, a cărei volumetrie se ridică din planul în formă de cruce, cu împărţirea caracteristică bisericilor bizantine: nava centrală cu pridvor, pronaosul, naosul şi altarul. În partea dreapta a biseriii s-a amplasat corpul hilii, care are o construcţie în formă de „L”, edifiat pe două nivele, având la parte trapeza, bucătăria şi anexa, iar la etaj stăreţia şi chiliile propriu-zise. În partea stângă a bisericii se află zona de intrare în incinta complexului monahal, alcătuită dintr-un portal impozant cu foişor, care întregeşte în mod fericit ansamblul mănăstiresc. În vecinătate, pe o suprafaţă de zece hectare, s-a ridicat arhondaricul (casa închinătorilor) şi s-a organizat gospodăria anexă proprie, de creştere a animalelor şi păsărilor şi de cultivare a legumelor şi florilor. Mănăstirea Recea, mănăstire de maici, este de o mare însemnătate pentru localnici, dar şi pentru cei ce vizitează zona. La mănăstire există şi un centru de primire şi cazare ce poate oferi adăpost pentru circa 100 persoane. În zona aeroportului din localitate se află un punct de lucru, unde mănăstirea are un aşezământ destinat tinerilor cu probleme, dar care are şi preocupări umanitare şi de binefacere.

În oraşul Ungheni există, de asemenea, două case memoriale: casa memorială Ioan Iacob şi casa memorială Botoş Ioan Haioş.
În oraşul Ungheni autorităţile locale susţin şi promoveză diverse activităţi artistice. Astfel, în ultimii ani s-a construit în localitate un bazin de înot de interes local. De asemenea, autorităţile locale susţin Ansamblul Folcloric „Hora” din oraş şi Grupul de copii ce activează în Cadrul Casei de Cultură.

 
canakkale canakkale canakkale truva search